Încă de mici suntem învățați să ne spălăm pe mâini de fiecare dată când intrăm în casă, după ce folosim toaleta, înainte de a mânca sau ori de câte ori ne-am murdărit. Spălatul pe mâini este un obicei de igienă de care sănătatea noastră depinde mult mai mult decât ne imaginăm, mai exact ține bolile departe și chiar salvează vieți. În mare parte, obiceiurile deprinse în copilărie se respectă și la maturitate. Totuși, o mulțime de infecții se răspândesc doar din cauza faptului că spălatul pe mâini este ignorat. Se întâmplă și în spitale, unde sunt ascunse bacterii care ne pun în pericol sănătatea. Deși acestea ar trebui să fie cele mai curate și sterile locuri. Astfel,  zilnic, în întreaga lume, aproximativ 2000 de copii mor din cauza bolilor infecțioase pe care le-au luat din cauza nerespectării condițiilor minime de igienă.

Infecții prevenite de spălatul pe mâini. 80 la sută dintre bolile infecțioase se răspândesc prin mâinile murdare. Cea mai importantă sursă de infecții sunt masele fecale, în care se pot găsi bacterii de Salmonella, E. coli și norovirus, care provoacă diaree. De asemenea, contribuie la răspândirea infecțiilor respiratorii precum cele provocate de adenovirus (răceală, conjunctivită, bronșită, pneumonie sau ale sistemului digestiv), a bolii mână-gură-picior, a gripei, a hepatitei A și B. Toate aceste bacterii pot ajunge pe mâinile oamenilor după ce merg la toaletă sau schimbă scutecele bebelușilor, dar și când gătesc bucate din carne crudă, pe care pot rămâne urme invizibile de excremente. Un gram de fecale umane poate conține un miliard de bacterii periculoase.

Bacteriile pot ajunge pe mâini și după ce oamenii ating diverse obiecte folosite de persoanele infectate. Ulterior, cu mâinile nespălate, aceștia își ating ochii, nasul și gura fără să-și dea seama. În asemenea mod, bacteriile ajung în organism și apare riscul de infecție. Tot cu mâinile murdare, mulți ating alimente sau veselă și, astfel, acestea se contaminează, iar în anumite condiții pun sănătatea oamenilor în pericol. Bacteriile de pe mâinile nespălate mai pot ajunge și pe diverse obiecte utilizate de mai multe persoane, precum mânere, jucării, mese și scaune, de unde pot fi luate de alți oameni. Studiile au demonstrat că spălatul regulat pe mâini poate proteja fiecare al treilea copil din lume în fața diareii și pe fiecare al cincilea de pneumonie. Mai mult, în perspectivă, respectarea acestei reguli elementare de igienă poate contribui și la scăderea rezistenței la antibiotice, spun cercetătorii. Acest lucru se explică prin faptul că, în ultima perioadă, antibioticele sunt prescrise excesiv și fără rost, în special în cazul diareii și infecțiilor respiratorii. Prin urmare, scăderea ratei îmbolnăvirilor va reduce și utilizarea inutilă a antibioticelor.

Când și cum ne spălăm pe mâini. Mâinile se murdăresc mult mai ușor decât ne putem imagina și este imposibil să le menții curate prea mult timp. Practic, acestea nu pot fi complet fără bacterii, virusuri sau microbi nici pentru o secundă. Totuși, spălatul este imperativ necesar pentru a reduce riscul îmbolnăvirii la minimum.

  • Pentru început, puneți mâinile sub jetul de apă curată. Udați-le bine cu apă rece sau caldă. Evitați apa prea fierbinte, pentru a nu usca pielea și pentru nu provoca iritații;
  • Ia puțin săpun și freacă bine mâinile. Spală-le atent, fără să uiți de spațiul dintre degete, încheieturi și unghii. Dedică cel puțin 20-30 de secunde acestei proceduri.
  • Clătește bine mâinile cu apă curată. Ai grijă să speli toate urmele de săpun.
  • Usucă bine mâinile.

Săpun solid sau lichid. Săpunul solid are o istorie mai bogată decât cel lichid, dar pierde din popularitate în ultima perioadă. Mulți cred că acesta este mai puțin igienic, pentru că ar putea păstra bacteriile de pe mâinile murdare ale celor care îl folosesc. Multiple studii au demontat acest mit, demonstrând că, deși pe săpunul utilizat sunt mai multe bacterii decât pe cel nou, totuși acestea nu rămân pe piele după ce mâinile sunt spălate. Totuși, dacă această temere persistă, atunci fiecare membru al familiei ar putea avea propriul săpun.

O altă îngrijorare este legată de faptul că săpunul solid usucă pielea, pentru că are un nivel mai ridicat al PH-ului decât cel lichid. Pielea uscată nu este doar iritantă, ci și mai vulnerabilă, iar rănile se vindecă mult mai greu. Totuși, există o mulțime de tipuri de săpun solid, cu diferite niveluri de pH. Mai mult, săpunul solid conține glicerină, foarte importantă pentru oamenii cu probleme dermatologice, precum eczema și psoriazisul. De asemenea, pentru persoanele alergice, există săpun solid fără arome, ceea ce în cazul celui lichid este o raritate. Un argument folosit împotriva săpunului lichid este consumul excesiv. Mulți au tendința să folosească mult mai mult decât e nevoie, iar la aceasta se adaugă și prețul mai mare.

Pericolul din gelurile antibacteriene. Ce facem însă când nu avem la îndemână apă și săpun? În ultima perioadă, o mare popularitate au căpătat gelurile antibacteriene. Sunt simplu de utilizat și pot fi purtate cu ușurință în geantă, asigurând condiții minime de igienă în orice situație. Studiile recente au demonstrat, însă, că nu este totul chiar atât de roz. În primul rând, gelurile antibacteriene sunt periculoase pentru copii. Utilizarea îndelungată a acestor produse scade imunitatea, iar cei mici devin vulnerabili în fața diferitor boli, dacă este crescut într-un mediu steril. Dezinfectantele conțin alcool etilic, care acționează ca un antiseptic. Acesta usucă și irită pielea. Totuși, pentru a fi eficient împotriva bacteriilor, concentrația de alcool nu trebuie să fie mai mică de 60%. În caz contrar, produsul este inutil. Cele care nu conțin alcool, folosesc triclosan. Acest agent antibacterian și antifungic este foarte periculos pentru sănătate. În primul rând, provoacă rezistență la antibiotice, iar atunci când ajunge în sânge poate cauza diverse boli neurologice, alergii, infertilitate și chiar cancer. Ideal ar fi ca gelurile antibacteriene să nu înlocuiască spălatul obișnuit al mâinilor, ci să fie utilizate doar în situații extreme, pentru a nu pune sănătatea în pericol. 

Uscătoarele din toaletele publice și folosirea prosoapelor. Din motive ecologice, în toaletele publice, este promovată utilizarea uscătoarelor. Această modalitate reduce folosirea șervețelelor de hârtie și, prin urmare, salvează arborii. Totuși, cercetările recente au demonstrat că uscătoarele răspândesc bacterii. Uscarea mâinilor după ce sunt spălate, această etapă fiind foarte importantă. Mâinile ude cresc riscul răspândirii infecțiilor. Potrivit unui studiu efectuat de oamenii de știință de la Universitatea Westminster din Londra, uscătoarele cu aer rece răspândesc de 20 de ori mai multe virusuri decât cele cu aer cald și 190 mai multe decât șervețelele de hârtie. Totul se explică foarte simplu: uscătoarele nu fac decât să răspândească apa plină cu bacterii în întreaga încăpere, cele cu aer cald o evaporă, iar șervețele o absorb. Foarte important este ca atunci când vă ștergeți mâinile să folosiți un prosop uscat. Mediul umed nu face decât să contribuie la înmulțirea bacteriilor.

Începând cu 2009, anual, în data de 5 mai, este marcată campania mondială „SALVEAZĂ VIEȚI: Igiena Mâinilor”, coordonată de Organizația Mondială a Sănătății. Scopul acesteia este de a sprijini profesioniştii din domeniul sănătăţii și pentru a îmbunătăți igiena mâinilor în cadrul îngrijirilor pentru sănătate.

Sursa:

  • top10homeremedies.com
  • health.howstuffworks.com
  • edition.cnn.com
  • health.clevelandclinic.org
  • cdc.gov

 

Comenteaza

Share This: