Ziua de 8 Martie are o semnificație aparte pentru comunitatea medicală din țara noastră. Acum trei ani, de Ziua Internațională a Femeii, a fost efectuat primul transplant de la un donator aflat în moarte cerebrală. Medicii i-au transplantat Valentinei Chicireac, atunci fiind o pacientă în vârstă de 32 de ani, ficatul unei femei aflată în moarte cerebrală. Intervenția a fost o premieră pentru țara noastră și a fost realizată cu succes. 

Foto: Vladimir Hotineanu

Pe Valentina Chicireac am cunoscut-o a doua zi după transplant. Înainte de a intra în salonul ei,  profesorul Vladimir Hotineanu, care a monitorizat transplantul, mi-a spus: „Are ochi albaștri, atât de frumoși”! Și a avut dreptate, ochii Valentinei erau senini precum e cerul în plină vară. Aveau ceva special, care îi făceau cu adevărat irezistibili. Mai târziu am înțeles, acel „ceva” era recunoștința pe care o poate avea doar un om care prețuiește viața. Și ea, Valentina Chicireac, a învățat să facă asta, în perioada în care a fost nevoită să înfrunte moartea. Când a urcat pe masa de operație nu știa dacă va mai deschide ochii, a fost ultima ei luptă, dar pe care a câștigat-o”. 

Foto: Valentina Chicireac

Am întrebat-o: Care a fost primul gând când și-a revenit după anestezie? Mi-a răspuns: „Am înțeles că trăiesc și i-am mulțumit lui Dumnezeu.Vream să trăiesc pentru fiul meu, căci fără mine ar fi rămas orfan. Voiam să trăiesc pentru mama mea, care nu ar fi rezistat, dacă m-ar fi pierdut”. 

De atunci au trecut trei ani. Astăzi, Valentina Chicireac este perfect sănătoasă și își poate crește fiul. Femeia spune că a supraviețuit datorită profesionalismului echipei medicale care a realizat intervenția și a îngrijit-o în timpul spitalizării. 

Datorez viața mea medicilor. Graţie lor copilul meu are astăzi mamă. Toți au fost buni și răbdători cu mine. Recunosc, i-am terorizat foarte mult, dar nu s-au supărat pe mine. Viața mea atârna atunci de un fir de ață. Și ei au făcut tot ce au putut ca să-mi ofere o nouă șansă la viață, care părea a fi ultima. Nici după externare nu au uitat de mine. Mă sunau mereu și se interesau de starea mea de sănătate. Ce medici minunați, să le dea Dumnezeu sănătate!”. 

În fiecare an, în ajun de 8 Martie, Valentina Chicireac îi vizitează pe medicii, asistentele medicale și infirmierele care i-au salvat viața și au îngrijit-o. Iar când merge la biserică, se roagă pentru sănătatea lor. 

Îmi aduc mereu aminte de Natalia Taran. Pentru mine ea este aidoma unui înger. Atât de călduros îmi vorbea și mă încuraja. Asta îmi dădea puteri să înfrunt moartea. A făcut mai mult pentru mine decât mă așteptam. Era mereu lângă mine, când îmi pierdeam speranța. Reușea să mă aline și să-mi redea liniștea sufletească. O iubesc nespus pe această femeie care a devenit o parte din viața mea”.

În inima Valentinei Chicireac a rămas pentru totdeauna și chirurgul Adrian Hotineanu. Femeia îi este recunoscătoare pentru faptul că doctorul a insistat ca transplantul să fie efectuat, chiar și în condițiile în care șansele ei de supraviețuire erau mici.

Alți doctori au fost împotriva transplantului, dar el a riscat. A avut încredere în mine. Pentru asta îi mulțumesc. Îmi aduc aminte cum îl filam pe coridoarele Spitalului Clinic Republican și îl  rugam să nu ignore cazul meu, să-mi dea o șansă să trăiesc. El mă încuraja, îmi spunea că va face tot ce îi stă în puteri ca să mă salveze. Dacă nu era Adrian Hotineanu, astăzi eu nu aș fi trăit. De aceea mă închin în fața lui”.

Donatorul Valentinei Chicireac a fost o femeie în vârstă de 59 de ani, care a suferit un accident vascular cerebral. Intervenția a fost realizată în data de 8 Martie 2014, de o echipă de medici din Republica Moldova și România.

Comenteaza

Share This: