Holera. Ce trebuie să știm când mergem la scăldat?

Holera este o infecție intestinală acută care provoacă diaree apoasă abundentă, vărsături, colaps circulator și șoc. Multe infecții sunt asociate cu diaree mai ușoară sau nu au deloc simptome. Dacă nu sunt tratate, 25-50% din cazurile severe de holeră pot fi fatale.

Holera este endemică în regiunile lumii cu infrastructuri slabe de apă, canalizare și igienă, cum ar fi Africa Subsahariană și regiunile din Orientul Mijlociu.

Cauze

O bacterie numită Vibrio cholerae provoacă infecția cu holeră. Efectele mortale ale bolii sunt rezultatul unei toxine pe care o produce bacteria în intestinul subțire. Toxina determină organismul să secrete cantități enorme de apă, ducând la diaree și la o pierdere rapidă de lichide și săruri (electroliți).

Sursele de apă contaminată sunt principala sursă de infecție cu holeră. Bacteria poate fi găsită în:

1. Apă de suprafață sau de fântână. 
2. Fructe de mare. Consumul de fructe de mare crude sau insuficient gătite, în special crustacee, care provin din anumite locuri vă poate expune bacteriilor holerei. 
3. Fructe și legume crude. Fructele și legumele crude, nedecojite sunt o sursă frecventă de infecție cu holeră în zonele endemice. În țările în curs de dezvoltare, îngrășămintele de gunoi de grajd necompostate sau apa de irigare care conține ape uzate brute pot contamina produsele din câmp.
4. Cereale. În regiunile în care holera este răspândită, boabele precum orezul și meiul care sunt contaminate după gătire și ținute la temperatura camerei timp de câteva ore pot crește bacteriile holerei.

Factori de risc

• Conditii sanitare precare. 
• Aciditate stomacală redusă. Bacteriile holerei nu pot supraviețui într-un mediu acid,dar persoanele cu niveluri scăzute de acid gastric – cum ar fi copiii, adulții în vârstă și persoanele care iau antiacide, blocanți H-2 sau inhibitori ai pompei de protoni – nu au această protecție, așa că sunt expuși unui risc mai mare de holeră.
• Expunerea comunitară. Aveți un risc crescut de holeră dacă locuiți cu cineva care are boala.
• Sânge de tip O. Din motive care nu sunt în întregime clare, persoanele cu sânge de tip O au o probabilitate de două ori mai mare de a dezvolta holera în comparație cu persoanele cu alte tipuri de sânge.

Crustacee crude sau insuficient fierte.

Simptome

Majoritatea oamenilor expuși la bacteria holerei (Vibrio cholerae) nu se îmbolnăvesc și nu știu că au fost infectați. Dar pentru că ei elimină bacteriile holerei în scaun timp de 7-14 zile, ei îi pot infecta pe alții prin apă contaminată.

Diaree – apare brusc și poate provoca rapid pierderi periculoase de lichide – până la un litru (aproximativ 1 litru) pe oră. Diareea cauzată de holeră are adesea un aspect palid, lăptos, care seamănă cu apa în care a fost clătit orezul.

Greață și vomă. Vărsăturile apar în stadiile incipiente și pot dura ore întregi.

Deshidratare. Deshidratarea se poate dezvolta în câteva ore de la debutul simptomelor holerei și poate varia de la ușoară la severă și se manifestă prin: iritabilitate, oboseală, ochi scufundați, gură uscată, sete extremă, piele uscată și zbârcită, urinat puțin sau deloc, tensiune arterială scăzută și bătăi neregulate ale inimii.

Un dezechilibru electrolitic poate duce la semne și simptome grave, cum ar fi:

Crampe musculare. Acestea rezultă din pierderea rapidă a sărurilor precum sodiu, clor și potasiu.

Şoc. Aceasta este una dintre cele mai grave complicații ale deshidratării. Apare atunci când volumul sanguin scăzut determină o scădere a tensiunii arteriale și o scădere a cantității de oxigen din corpul dumneavoastră. Dacă nu este tratat, șocul hipovolemic sever poate provoca moartea în câteva minute.

Complicații

Holera poate deveni rapid fatală. În cele mai severe cazuri, pierderea rapidă a unor cantități mari de fluide și electroliți poate duce la deces în câteva ore. În situații mai puțin extreme, persoanele care nu primesc tratament pot muri de deshidratare și șoc la câteva ore până la zile după ce simptomele holerei apar pentru prima dată.

Deși șocul și deshidratarea severă sunt cele mai grave complicații ale holerei, pot apărea și alte probleme, cum ar fi:

• Scăderea glucozei în sânge (hipoglicemie). Copiii sunt cei mai expuși riscului acestei complicații, care poate provoca convulsii, pierderea cunoștinței și chiar moartea.
• Niveluri scăzute de potasiu. Persoanele cu holeră pierd cantități mari de minerale, inclusiv potasiu, în scaunele lor. Nivelurile foarte scăzute de potasiu interferează cu funcția inimii și nervoase și pun viața în pericol.
• Insuficiență renală. Când rinichii își pierd capacitatea de filtrare, în organism se acumulează cantități în exces de lichide, electroliți și deșeuri – care poate pune viața în pericol. 

Prevenirea

• Spălați-vă mâinile cu apă și săpun frecvent, mai ales după folosirea toaletei și înainte de a manipula alimente. 
• Beți doar apă sigură, inclusiv apă îmbuteliată sau apă pe care ați fiert-o. Utilizați apă îmbuteliată chiar și pentru a vă spăla pe dinți.
• Băuturile fierbinți sunt, în general, sigure, la fel ca și băuturile conservate sau îmbuteliate, dar ștergeți exteriorul înainte de a le deschide. Nu adăugați gheață în băuturi decât dacă ați făcut-o singur folosind apă sigură.
• Mâncați alimente preparate termic suficient și evitați mâncarea vânzătorilor stradali, dacă este posibil. 
• Evitați sushi, precum și peștele și fructele de mare de orice fel crude sau gătite necorespunzător.

Durata holerei

Simptomele apar de obicei în 2-3 zile de la expunerea la bacterii. În cazurile ușoare sau necomplicate de holeră, simptomele dispar de la sine în decurs de3-6 zile de la debut, iar bacteriile dispar din sistemul digestiv în 2 săptămâni.

Surse: CDC, Mayo Clinic