Programare ONLINE 👇

Toate

Alergiile alimentare la copii

Maladiile alergice în ultimii ani al luat amploare.
Morbiditatea prin aceste maladii creşte în lume indifferent de statutul economil al ţării. La începutul secolului XX în lume erau aproximativ 1% de populaţie care dezvolta o maladie alergică, la începutul secolului XXI erau aproximativ 20% , deci o creştere alarmantă!

Către 2050 se estimează că 4 mlrd. oameni vor fi afectaţi de boli alergice (EAACI 2020).

Alergia alimentară se manifestăla 8% copii de vârstă fragedă şi la 2% adulţi.

CopiIi care sunt născuţi prin cezariană au un risc sporit de dezvoltare a afecţiunilor alergice circa 27% comparativ cu cei născuţi pe cale vaginală.
Riscul legat de operaţia cezariană este egală atât pentru copiii cu predispunere ereditară către boli alergice (adică în familiile lor deja cineva este allergic) cît şi pentru cei cu teren ereditar neagravat.

Factori de risc în apariţia alergiilor la copii

-fumatul activ cît şi pasiv a mamei pe parcursul sarcinei;
-consumul de medicamente a mamei pe durata gravidităţii (antibiotice, antipiretice);
-naşterea profund prematură;
-naşterea prin cezariană;
-alimentaţia artificială introdusă precoce;
-suprasolicitarea productelor cu potenţial alergic înalt (lapte, arahide, pește, ciocolată etc.);
-animale de companie în casă (pisică, cîine, hamster, papagal etc.);
-condițiile de igienă a locuinței (umezeală, mucegai, gîndaci de bucătărie, acarieni etc.);

Manifestările clinice

-cutanate: urticarie, dermatită atopică, edem angioneurotic;
-gastrointestinale: vomă, colici, diaree, gastroenterită,colită;
-respiratorii : rinită, astm;
-sistemice: anafilaxie.

Principalul alergen ce duce la dezvoltarea alergiei alimentare la sugari este proteina laptelui de vaci (PLV), urmată de produsele din grâu, produsele din peşte, ouă, soia, alune, nuci etc.
Alergia la proteina laptelui de vacă include unu sau mai multe mecanisme imune. 90% cazuri se dezvoltă la copii mai mici de 3 luni de viaţă sau după 2 luni de cînd a fost introdus în alimentaţie laptele de vacă. Alergia la PLV foarte rar debutează la copiii mai mari de 12 ani.

NB! Studiile ştiinţifice demonstreaza că 80% din totalul copiilor cu alergie la PLV şi 50% cu alergie la ou cu timpul depăşesc aceste alergii dezvoltând toleranţă la aceste produse către vârsta de 5-10 ani.

Peştele este un alergen masiv. El poate fi şi alergen inhalator. Aburii ce se formează în timpul fierberii peştelui conţin aceeaşi alergeni ca şi peştele pregătit, poate dezvolta alergizarea căilor respiratorii cu manifestări de sufocare, bronchospasm, rinită.

Alergia la arahide se manifestă prin astm bronşic -76%, rinită – 73%, dermatită atopică – 6%. Prăjirea arahidelor sporeşte procesul de alergizare.

NB! Alergia la arahide crustacee, alune de pădure şi peşte de obicei se menţine pe tot parcursul vieţii!

Pe fon de sensibilizare la polenul unor plante (timoftică, ambroyie, pelin etc.) adesea se dezvoltă alergia încrucişată cu un şir de fructe şi legume. În caz de alergie la polenul arborilor se dezvoltă reacţii alergice la consumul de nuci, mere,pere, cireşe, vişine, prune, piersici, morcov, cartof, în cazul alergiei la polenul ierburilor – pepene galben, pepene verde, sveclă şi morcov.

Profilaxia

-alimentaţia raţională a viitoarei mame în perioada de sarcină;
-evitarea operaţiei cezariene şi a consumului de antibiotice, antipiretice (doar la indicaţia medicului);
-obligatoriu alimentaţia exclusive la sân pînă la vârsta de 6 luni; în lipsa alimentaţiei la sân din varii motive se va include alimente cu formule HA în primele 6 luni de viaţă;
-includerea în timp în raţie a produselor complementare;
-excluderea fumatului în casă şi în preajma copilului.

Hrana să vă fie medicament, nu medicamentul hrană. Hippocrates

Medic alergolog: Natalia Cujba

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.