Astmul bronșic la copil

Denumirea de “astm” provine din limba greacă și semnifică respirație grea, șuierătoare, sufocare.
Astmul bronșic este o inflamație cronică (care decurge timp îndelungat) a căilor respiratorii, condiționată de o sensibilitate sporită a bronșilor fată de diferite substanțe.

Manifestările astmului bronșic:

• Respirație șuierătoare
• Dispneea ( respirație dificilă)
• Sufocarea
• Tusea
• Poziția copilului în timpul accesului este silită – bolnavii nu pot sta culcați, preferă să se așeze
• Toracele este mărit în volum “ ca un butoi”, bombat
• Tegumentele sunt palide, transpirate cu pete roșii sau erupții, uneori cu cianoză (înălbăstrirea) triunghiului nazal, acrocianoză ( înălbăstrirea degetelor, vîrfului nasului și a urechilor) din cauza insuficienței de oxigen în sînge
• Respirație nazală dificilă cu sau fără eliminări apoase, prurit nazal, senzație de zgîrîietură, corp străin în gît
• Neliniște, agitație

Durata crizei este în general de 1-2 ore, cu un maxim de intensitate de 20-30 minute
Criza cedează spontan sau sub tratament
Apariția și agravarea manifestărilor clinice ale astmului la copil mai des se desfășoară noaptea

Factori de risc predispozanți:

Predispoziție familială la atopie ( alergie). Acesta este factorul de risc cel mai important in dezvoltarea bolilor alergice la copil.
Atopia la copil poate fi presupusă în cazul cînd se constată:

1. Boli alergice la părinți ( dacă unul din părinți suferă de alergie riscul de astm la copil este 40-50% , care sporește pînă la 66% dacă ambii părinți sunt alergici)
2. Nivelul imunoglobulinei E majorat la părinți și copii lor (dacă IgE > 100 Un/l riscul de boli alergice crește considerabil)
   În perioada copilăriei sexul masculin este predispus la alergie respiratorie. Astfel, băieții suferă de boli astm de 2 ori mai frecvent decât fetițele.

Factori cauzali:

• Praful de casă
• Acarienii
• Insectele și alergenii lor
• Alergeni fungici (mucegaiul)
• Alergeni epidermali
• Fumatul
• Condiții meteo ( aer rece, ceață)
• Polenul
• Produse alimentare alergice
• Medicamente și vaccinuri
• Infecții virale, bacteriene, parazitare
• Factorii de stres și efortul fizic

Modul de evitare a factorilor declanșatori ( ce provoacă crizele de astm):

• Reduceți contactul copilului cu Dvs. cu praful de casă
• Renunțați la obiectele mai putin utile care acumulează praf (covoare, draperii groase, carpete, mochete care acumulează praf)
• Utilizați un covor din plastic, lavabil
• Folosiți mobilă cît mai puțină și cît mai simplă, fără tapițerii (tapițate eventual doar cu piele sau înlocuitori)
• Aplicați măsurile de mai sus cel puțin în camera în care copilul petrece cel mai mult timp
• Folosiți saltele și perne fără puf sau pene și fețe de pernă si huse pentru saltele din materiale sintetice, impermeabile
• Spălați lenjeria de pat în apă fierbinte și uscați-o la soare
• Evitați curățenia prin scuturate,periere, măturare. Folosiți aspiratorul (ideal cel cu filtru de apă)
• Renunțați la animalele de casă
• Ventilați corespunzător locuința, în special baia și bucătăria, pentru a împiedica formarea mucegaiului

Semnele care necesită consultația URGENTĂ a medicului:

• Intensitatea respirației zgomotoase este în creștere după administrarea medicamentului necesar
• Crește frecvența respirației
• Respirație dificilă
• Vorbirea și mersul copilului sunt forțate
• Lipsește interesul copilului pentru orice activitate
• Mâinile, picioarele, buzele sunt cianotice (vinete)
• La măsurarea funcției respiratorii, valorile debitului expirator maxim sunt sub 60%

Atenție
Măsurarea debitului expirator maxim se face în fiecare zi:
Dimineața la trezire
Seara (19:00-20:00)
Înainte de inhalarea medicamentului bronhodilatatoar
Peste 30 minute după inhalarea remediului antiasmatic (pentru determinarea ameliorării funcției respiratorii)

Mardari Doina USMF