Dificultăți de respirație – respirație rapidă, grea, însoțită de senzația că aerul nu este suficient. Acesta este cel mai frecvent motiv pentru care oamenii caută ajutor medical, inclusiv o ambulanță.
Dificultățile severe de respirație sunt adesea denumite sufocare.
Este normal să te simți fără suflare când te cearți emoțional, să-ți pierzi cumpătul, să devii nervos. Dar dacă respirația scurtă apare brusc și neașteptat, acesta este un semn probabil al bolii. Medicii numesc dificultăți de respirație – dispnee.
Ce să faci când îți lipsește respirația
Un debut brusc al dificultății respiratorii poate fi un semn al unor probleme grave ale inimii sau căilor respiratorii. Dacă devine brusc dificil să respiri și nu este suficient aer, chemați o ambulanță (de pe telefonul de acasă – 03, de pe mobil 911 sau 112), este posibil să aveți nevoie de tratament de urgență și spitalizare.
Senzația de dispnee este însoțită de senzații foarte dureroase și de teamă, dar medicii de urgență pot ameliora aceste simptome, de exemplu, punându-ți la dispoziție o mască de oxigen, în timp ce află cauzele a ceea ce s-a întâmplat.
Dacă respirația scurtă v-a deranjat pentru o perioadă scurtă de timp și apoi a trecut, nu trebuie să neglijați nici sfatul medicului. Luați legătura cu medicul dumneavoastră cât mai curând posibil. Este posibil să aveți dificultăți de respirație din cauza unei afecțiuni cronice, cum ar fi astmul, obezitatea sau boala pulmonară obstructivă, care va necesita tratament.
Mai jos vom analiza cele mai frecvente cauze:
- scurtarea bruscă a respirației;
- dificultăți de respirație prelungite, „obișnuite”.
Nu folosiți acest articol pentru autodiagnosticare și tratament. Vrem doar să vă ajutăm să înțelegeți de ce vă simțiți rău și să înțelegeți mai bine ce vi se întâmplă.
Cauze ale dificultății bruște de respirație
O senzație bruscă de lipsă de aer este de obicei asociată cu diferite boli.
Boli ale plămânilor și ale tractului respirator
Dificultățile de respirație pot însoți un atac de astm. Cu aeastă boală, căile respiratorii se îngustează, produc mult mucus, ceea ce duce la tine și respirație șuierătoare. Dificultățile de respirație în astm se dezvoltă din cauza unei încălcări a mișcării aerului în tractul respirator și, uneori, ajunge la gradul său extrem – sufocare.
Medicul dumneavoastră vă poate recomanda un dispozitiv special numit inhalator cu distanță. Inhalatorul vă permite să livrați în mod eficiente medicamente în plămâni pentru a restabili respirația normală.
Pneumonia (inflamația plămânilor) provoacă, de asemenea, respirație rapidă și tuse. Pneumonia este de obicei asociată cu o infecție, așa că veți avea nevoie de antibiotice pentru a o trata.
Dacă aveți bronșită obstructivă cronică (BPOC), respirația scurtă indică de obicei o exacerbare (afecțiune mai gravă).
Probleme cu inima (sprăfuire cardiacă)
Respirația scurtă poate fi un semn al unui atac de cord „tăcut”, atunci când nu există alte manifestări tipice ale unui atac de cord: durere în piept, frică și altele. Respirația scurtă poate fi singurul simptom al unui atac de cord. Dacă dumneavoastră sau medicul dumneavoastră bănuiți un atac de cord, vi se va administra aspirină și vi se va duce de urgență la spital.
Insuficiența cardiacă poate provoca, de asemenea, dificultăți de respirație. Această afecțiune care pune viața în pericol este asociată cu incapacitatea inimii de a pompa sânge în mod eficient, ceea ce se întâmplă atunci când peretele inimii devine prea slab și flasc sau dur. Cauza scurtării respirației în insuficiența cardiacă este lichidul care se acumulează în plămâni. Pentru a ameliora starea, va trebui să faceți schimbări în stilul de viață, precum și medicamente și, eventual, intervenții chirurgicale.
În plus, respirația scurtă poate însoți aritmiile cardiace, cum ar fi fibrilația atrială și tahicardia supraventriculară.
Insuficiența cardiacă apare de obicei în timpul efortului fizic, mersului rapid și poate fi însoțită de disconfort în spatele sternului, dureri în piept, amorțeală a brațului stâng.
Atac de panică
Un atac de panică sau anxietate poate face ca respirația să devină mai rapidă sau mai profundă, ceea ce se numește hiperventilație. Încercați să vă concentrați pe o respirație mai lentă sau să respirați printr-o pungă de hârtie. Acest lucru ar trebui să ajute.
Motive mai neobișnuite
- Pneumotoraxul este o acumulare de aer în piept care apare atunci când un plămân este rănit. Ca urmare, aerul iese din orificiul de pe suprafața plămânului și rămâne prins în piept. Acumulând, presează plămânul, ducând la colapsul (comprimarea) acestuia.
- Embolia pulmonară este o blocare a vaselor de sânge din plămâni.
- Fibroza pulmonară idiopatică este o boală pulmonară rară și prost înțeleasă care are ca rezultat cicatrizarea țesutului pulmonar.
- Acumularea de lichid în jurul plămânilor (revărsat pleural).
- O complicație a diabetului zaharat cunoscută sub numele de cetoacidoză, când există o creștere a cantității de acizi din sânge și urină.
Cauzele scurtarii prelungite ale respirației
Următoarele afecțiunilor boli pot fi cauzele dificultăților de respirație prelungite, „obișnuite”:
- obezitatea;
- astm, fără control adecvat al medicamentelor;
- boala obstructiva cronica, in care plamanii sunt afectati permanent, de obicei asociata cu fumatul pe termen lung;
- anemie, când cantitatea de globule roșii sau hemoglobină care transportă oxigen este redusă în sânge;
- insuficienta cardiaca;
- diferite tipuri de aritmii cardiace.
Cauze mai puțin frecvente ale scurtării prelungite a respirației:
- Bronșiectazia este o expansiune anormală a căilor respiratorii, însoțită de o tuse umedă.
- Episoade recurente de embolie (blocare) a vaselor pulmonare.
- Compresia parțială a plămânului (colaps), care este asociată cu cancerul pulmonar.
- Un revărsat pleural este o acumulare de lichid în jurul plămânului.
- Stenoza (îngustarea) valvei principale ale inimii, care restricționează fluxul de sânge către restul corpului.
- Atacuri de panică frecvente, care sunt însoțite de hiperventilația plămânilor (respirație rapidă și profundă).
Care medic tratează dificultățile de respirație?
Respirația este cardiacă, însoțește multe boli pulmonare, uneori apare cu tulburări nervoase, diabet, boli tiroidiene, tumori și chiar supraalimentare.
Dacă doriți să aflați de ce aveți dificultăți de respirație și nu obțineți suficient aer, consultați medicul dumneavoastră de familie sau medicul de familie. Când un copil îi lipsește respirația, trebuie să găsești un medic pediatru. Un medic generalist va efectua o examinare inițială și va stabili cel mai probabil diagnostic. Abia atunci poți determina exact care specialist se va ocupa de tratamentul tău.