Istoria Insulinei
Medicul și fiziologul canadian Sir Frederick Bunting a fost unul dintre cei care au descoperit insulina, salvând zeci de milioane de oameni.
În 1922, la Universitatea din Toronto, oamenii de știință au mers la secția spitalului pentru a vedea copiii diabetici, majoritatea fiind în comă și în stare agonală din cauza cetoacidozei diabetice. Acest fapt este cunoscut ca unul dintre cele mai incredibile momente ale medicinei.
Imaginați -vă o cameră plină de părinți care stau lângă pat și așteaptă moartea inevitabilă a copilului lor. Oamenii de știință s-au dus de la pat la pat și au introdus un nou preparat pentru copii – insulina. Când au început să introducă noua substanță ultimului copil comatos, primul copil a început să se trezească. Apoi, unul câte unul, toți copiii au început să prindă viață după coma diabetică. Camera morții și a întunericului a devenit un loc de bucurie și speranță.
Pentru descoperirea sa în 1923, Frederick Bunting a primit Premiul Nobel.
Bunting a fost un om foarte cinstit și sublinia întotdeauna contribuția asistentului său Charles Best la descoperirea medicamentului. El chiar i-a acordat jumătate din Premiul Nobel.
În afară de aceasta, înțelegând importanța insulinei pentru umanitate, Bunting a refuzat să înregistreze un patent pe numele său, deși această descoperire l-ar fi făcut multimilionar. El a transferat toate drepturile către Universitatea din Toronto pentru un dolar simbolic.
În timpul celui de-al doilea război mondial, Bunting a servit ca ofițer de legătură și a murit tragic în 1941 într-un accident de avion.
Astăzi, lângă casa în care a trăit omul de știință, arde o flacără eternă – Flacăra Speranței “Flame of Hope”. Aceasta se va stinge numai atunci când cercetătorii vor găsi o metodă să vindece complet diabetul.
Autor: Daniela Ciorici