Melatonina, denumită adesea hormonul somnului, este o parte centrală a ciclului somn-veghe al organismului. Acesta este produs de către glanda pineală din creier și apoi eliberat în fluxul sangvin.
Nivelurile sale naturale din sânge sunt cele mai ridicate noaptea, fiind de cel puțin 10 ori mai mari decât concentrațiile din timpul zilei. Întunericul va determina organismul să producă mai multă melatonină, care semnalează organismului să doarmă. Contrar acesteia, lumina va scădea producția de melatonină, semnalând organismului să fie treaz. Pe lângă ritmul său circadian, nivelurile de melatonina au și un ritm sezonier, cu niveluri mai mari toamna și iarna, când nopțile sunt mai lungi, și niveluri mai scăzute primăvara și vara.
Organismul produce în mod natural melatonină, dar oamenii de știință s-au interesat din ce în ce mai mult de sursele externe ale acesteia, cum ar fi lichidele sau capsulele, ca o modalitate de a aborda dificultățile de somn. Studiile au descoperit că melatonina poate îmbunătăți somnul în anumite cazuri. Este important să fim conștienți și să luăm în considerare cu atenție potențialele beneficii și dezavantaje ale acesteia.
- Există totuși categorii de oameni, cărora le este indicat să evite suplimentele de melatonină, și anume:
- persoane care administrează medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale
- persoane cu diabet zaharat
- persoane care au avut în trecut o reacție alergică la melatonină
- persoane care administrează medicamente care suprimă sistemul imunitar, cum ar fi după un transplant de organ
- persoane cu tulburări de sângerare, cum ar fi hemofilia
- persoane care suferă de demență
- persoane care au depresie
Persoanele care doresc să utilizeze supliment de melatonină ar trebui să consulte neapărat medicul specialist, pentru a evita efecte nedorite, precum somnolență și o temperatură scăzută a corpului. Nivelurile extrem de ridicate de melatonină pot contribui, de asemenea, la dureri de cap și oboseală. De asemenea, este posibil ca dozele foarte mari de melatonină să afecteze reproducerea umană.
Ciorici Daniela, membră ASRM, USMF “Nicolae Testemițamu”
