Programare ONLINE 👇

Știri

O nouă provocare pentru sănătatea populației?

Recent societatea a început să revină la stilul de viață caracteristic pînă la lunga pandemie care a început în decembrie 2019. Abia acum au fost retrase restricțiile cu privire la regimul stării de urgență în sănătate publică, dar acum 2 săptămîni în rapoartele către OMS a fost inclusă o nouă provocare – hepatita acută de etiologie necunoscută.
Pînă acum au fost raportate cazuri de hepatită virală A,B,C,D sau E, dar la data de 15 aprilie curent autoritățile responsabile de sănătatea publică din Regatul Unit au raportat primul caz de hepatită de etiologie necunoscută la un copil. Testele de laborator au exclus virusurile hepatitei ca agent cauzal, iar ipoteza precum că adenovirusurile ar fi cauza bolii încă se testează, avînd în vedere că acestea au fost depistate în 74 de cazuri; în plus, COVID-19 s-a depistat la 20 de bolnavi, iar în 19 cazuri – coinfecție adenovirus- SARS-CoV-2. Totuși, adenovirusurile sunt mai cunoscute ca fiind cauza infecțiilor respiratorii superioare la copii și tineri, fiind transmise prin mecanism aerogen, deci avînd o contagiozitate înaltă. În decurs de o săptămînă au fost raportate 169 de cazuri – 67% de cazuri au fost raportate în Marea Britanie, urmată de Spania (13 cazuri), Israel (12 cazuri), SUA (9 cazuri), Danemarca, Irlanda, precum și Olanda, Italia, Norvegia, Franța, Belgia și România. În țara vecină a fost raportat un singur caz. OMS avertizează că boala s-a depistat la copii cu vîrstele cuprinse între 1 lună și 16 ani, iar 10% din acești copii au avut un transplant de ficat, iar din păcate, un copil nu a putut fi salvat.
În ceea ce privește simptomele bolii, pacienții acuză simptome gastrointestinale (vomă, diaree, durere abdominală), iar medicii au depistat semne clare de inflamație a ficatului însoțită de creștere a nivelului enzimelor hepatice (ALAT și ASAT) și icter pronunțat.
Pentru a evita o nouă pandemie, specialiștii în Sănătate Publică au întreprins măsuri suplimentare de minimizare a riscului de răspîndire și cercetare a cauzelor de apariție ale bolii; printre ipotezele privind cauzele apariției se regăsesc – toxinele alimentare, alți agenți virali sau bacterieni.
La moment, OMS și autoritățile de profil din fiecare țară unde s-au raportat cazuri lucrează la mecanismul de identificare și definire a cazurilor, modul și forma de raportare și elaborează măsuri de prevenire a răspîndirii bolii în alte țări. Încă nu au fost emise alerte de călătorie sau alte măsuri de control, deci ne rămîne doar să urmărim evoluția fenomenului și să așteptăm recomandările OMS, Ministerului Sănătății și ANSP care supraveghează continuu situația epidemiologică în țară și în regiune.

Autor: Oana Iaconi

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.