Anxietatea este o emoție normală. Este modalitatea creierului tău de a reacționa la stres și de a te avertiza asupra potențialului pericol.
Toată lumea se simte neliniștită din când în când. De exemplu, vă puteți face griji atunci când vă confruntați cu o problemă la locul de muncă, înainte de a face un test sau înainte de a lua o decizie importantă.
Anxietatea ocazională este OK. Dar tulburările de anxietate sunt diferite. Sunt un grup de boli mintale care provoacă anxietate și frică constantă și copleșitoare. Anxietatea excesivă vă poate face să evitați locul de muncă, școala, întâlnirile de familie și alte situații sociale care vă pot declanșa sau agrava simptomele.
Cu tratamentul, multe persoane cu tulburări de anxietate își pot gestiona sentimentele.
Tipuri de tulburări de anxietate
Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate:
- Tulburare de anxietate generalizată. Simțiți îngrijorare și tensiune excesivă, nerealistă, cu puțin sau deloc motiv.
- Tulburare de panica. Simți frica bruscă și intensă care provoacă un atac de panică. În timpul unui atac de panică este posibil să izbucniți în transpirație, să aveți dureri în piept și să aveți bătăi cardiace puternice (palpitații). Uneori s-ar putea să simți că te sufoci sau ai un atac de cord.
- Tulburare de anxietate sociala. Numită și fobie socială, atunci când simțiți îngrijorare copleșitoare și conștiință de sine cu privire la situațiile sociale de zi cu zi. Îți faci griji obsesiv cu privire la faptul că ceilalți te judecă sau sunt jenat sau ridiculizat.
- Fobii specifice. Simți o teamă intensă față de un anumit obiect sau situație, cum ar fi înălțimi sau zbor. Frica depășește ceea ce este potrivit și vă poate determina să evitați situațiile obișnuite.
- Agorafobie. Aveți o teamă intensă de a vă afla într-un loc în care pare greu să scăpați sau să primiți ajutor dacă apare o urgență. De exemplu, puteți intra în panică sau vă puteți simți neliniștit când vă aflați într-un avion, în transportul public sau când stați la coadă cu o mulțime.
- Anxietate de separare. Copiii mici nu sunt singurii care se simt speriați sau anxioși atunci când o persoană dragă pleacă. Oricine poate suferi de tulburare de anxietate de separare. Dacă o faci, te vei simți foarte neliniștit sau înfricoșat atunci când o persoană cu care ești aproape îți părăsește vederea. Îți vei face mereu griji că se poate întâmpla ceva rău cu persoana iubită.
- Mutism selectiv. Acesta este un tip de anxietate socială în care copiii mici care vorbesc normal cu familia nu vorbesc în public, ca la școală.
- Tulburare de anxietate indusă de medicamente. Utilizarea anumitor medicamente sau droguri ilegale sau retragerea din anumite medicamente pot declanșa unele simptome ale tulburării de anxietate.
Simptomele tulburării de anxietate
Principalul simptom al tulburărilor de anxietate este frica sau îngrijorarea excesivă. Tulburările de anxietate pot face, de asemenea, dificilă respirația, somnul, starea liniștită și concentrarea. Simptomele dvs. specifice depind de tipul de tulburare de anxietate pe care o aveți.
Simptomele frecvente sunt:
- Panică, frică și neliniște
- Sentimente de panică, de nenorocire sau de pericol
- Probleme de somn
- Neputând rămâne calm și nemișcat
- Mâini sau picioare reci, transpirate, amorțite sau furnicături
- Respirație scurtă
- Respirați mai repede și mai repede decât în mod normal (hiperventilație)
- Palpitații cardiace
- Gură uscată
- Greaţă
- Mușchii tensionați
- Ameţeală
- Gândindu-vă la o problemă iar și iar și incapabil să se oprească (ruminare)
- Incapacitatea de concentrare
- Evitând intens sau obsesiv obiectele sau locurile temute
Cauze și factori de risc ai tulburărilor de anxietate
Cercetătorii nu știu exact ce cauzează tulburările de anxietate. Un amestec complex de lucruri joacă un rol în cine are și nu primește unul.
Cauzele tulburării de anxietate
Unele cauze ale tulburărilor de anxietate sunt:
- Genetica. Tulburările de anxietate pot apărea în familii.
- Chimia creierului. Unele cercetări sugerează că tulburările de anxietate pot fi legate de circuite defectuoase din creier care controlează frica și emoțiile.
- Stresul asupra mediului. Aceasta se referă la evenimente stresante pe care le-ați văzut sau le-ați trăit. Evenimentele legate de viață adesea legate de tulburările de anxietate includ abuzul și neglijarea copilului, moartea unei persoane dragi sau atacul sau violența.
- Retragerea sau utilizarea abuzivă a drogurilor. Anumite medicamente pot fi utilizate pentru a ascunde sau a reduce anumite simptome de anxietate. Tulburarea de anxietate merge adesea mână în mână cu consumul de alcool și substanțe.
- Conditii medicale. Unele afecțiuni ale inimii, plămânilor și tiroidei pot provoca simptome similare tulburărilor de anxietate sau pot agrava simptomele de anxietate. Este important să obțineți un examen fizic complet pentru a exclude alte afecțiuni medicale atunci când discutați cu medicul dumneavoastră despre anxietate.
Factori de risc pentru tulburarea de anxietate
Unele lucruri vă fac, de asemenea, mai susceptibile de a dezvolta o tulburare de anxietate. Aceștia se numesc factori de risc. Unii factori de risc pe care nu îi puteți schimba, dar pe alții le poți.
Factorii de risc pentru tulburările de anxietate includ:
- Istoricul tulburărilor de sănătate mintală. A avea o altă tulburare de sănătate mintală, cum ar fi depresia, crește riscul de tulburare de anxietate.
- Abuzul sexual din copilărie. Abuzul sau neglijarea emoțională, fizică și sexuală în timpul copilăriei este legată de tulburările de anxietate mai târziu în viață.
- Trauma. Trăirea unui eveniment traumatic crește riscul de tulburare de stres posttraumatic (PTSD), care poate provoca atacuri de panică.
- Evenimente negative din viață. Evenimentele de viață stresante sau negative, cum ar fi pierderea unui părinte în copilărie, vă cresc riscul de tulburare de anxietate.
- Boală severă sau afecțiune cronică. Îngrijorarea constantă cu privire la sănătatea ta sau a unei persoane dragi sau grija pentru cineva bolnav, te poate face să te simți copleșit și anxios.
- Abuz de substante. Utilizarea alcoolului și a drogurilor ilegale vă face să aveți mai multe șanse de a suferi o tulburare de anxietate. Unii oameni folosesc, de asemenea, aceste substanțe pentru a ascunde sau a ușura simptomele de anxietate.
- Să fii timid în copilărie. Timiditatea și retragerea de la persoane și locuri necunoscute în timpul copilăriei sunt legate de anxietatea socială la adolescenți și adulți.
- Stimă de sine scazută. Percepțiile negative despre tine pot duce la tulburări de anxietate socială.
Diagnosticul tulburărilor de anxietate
Dacă aveți simptome, medicul dumneavoastră vă va examina și vă va pune întrebări despre istoricul medical. Acestea pot efectua teste pentru a exclude alte afecțiuni de sănătate care ar putea cauza simptomele dumneavoastră. Nici un test de laborator nu poate diagnostica în mod specific tulburările de anxietate.
Dacă medicul dumneavoastră nu găsește niciun motiv fizic pentru a vă simți, vă poate trimite la un psihiatru, psiholog sau la un alt specialist în sănătate mintală. Acești medici vă vor pune întrebări și vor folosi instrumente și teste pentru a afla dacă este posibil să aveți o tulburare de anxietate.
Medicii dvs. vor lua în considerare cât timp ați avut simptome și cât de intense sunt atunci când vă diagnostichează. Este important să informați medicii sau consilierii dvs. dacă anxietatea vă face greu să vă bucurați sau să îndepliniți sarcinile de zi cu zi acasă, la serviciu sau la școală.
Tratamente pentru tulburări de anxietate
Există multe tratamente pentru reducerea și gestionarea simptomelor tulburării de anxietate. De obicei, persoanele cu tulburări de anxietate iau medicamente și merg la consiliere.
Tratamentele pentru tulburarea de anxietate includ:
Medicament. Mai multe tipuri de medicamente sunt utilizate pentru tratarea tulburărilor de anxietate. Discutați cu medicul sau psihiatrul dvs. despre avantajele și dezavantajele fiecărui medicament pentru a decide care este cel mai potrivit pentru dvs.
- Antidepresive. Antidepresivele moderne (SSRI și SNRI) sunt de obicei primele medicamente prescrise unei persoane cu tulburări de anxietate. Exemple de ISRS sunt escitalopramul (Lexapro) și fluoxetina (Prozac). SNRI includ duloxetina (Cymbalta) și venlafaxina (Effexor).
- Bupropion. Acesta este un alt tip de antidepresiv utilizat în mod obișnuit pentru a trata anxietatea cronică. Funcționează diferit de SSRI și SNRI.
- Alte antidepresive. Acestea includ triciclici și inhibitori de monoaminooxidază (IMAO). Sunt mai puțin frecvent utilizate, deoarece efectele secundare, cum ar fi scăderea tensiunii arteriale, gura uscată, vederea neclară și retenția urinară, pot fi neplăcute sau nesigure pentru unii oameni.
- Benzodiazepine. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie unul dintre aceste medicamente dacă aveți sentimente persistente de panică sau anxietate. Ajută la scăderea anxietății. Exemple sunt alprazolam (Xanax) și clonazepam (Klonopin). Acestea funcționează rapid, dar poți deveni dependent de ele. De obicei, acestea sunt menite să fie un supliment la tratamentul tulburărilor de anxietate și nu ar trebui să le luați mult timp.
- Beta-blocante. Acest tip de medicament pentru hipertensiune arterială vă poate ajuta să vă simțiți mai bine dacă aveți simptome fizice de anxietate, cum ar fi o inimă accelerată, tremurând sau tremurând. Un beta-blocant vă poate ajuta să vă relaxați în timpul unui atac de anxietate acută.
- Anticonvulsivante. Utilizate pentru a preveni convulsiile la persoanele cu epilepsie, aceste medicamente pot ameliora anumite simptome ale tulburărilor de anxietate.
- Antipsihotice. Se pot adăuga doze mici din aceste medicamente pentru a ajuta la îmbunătățirea altor tratamente.
- Buspirone (BuSpar). Acest medicament anti-anxietate este uneori utilizat pentru a trata anxietatea cronică. Va trebui să îl luați câteva săptămâni înainte de a vedea ameliorarea completă a simptomelor.
Psihoterapie: Acesta este un tip de consiliere care vă ajută să aflați cum vă afectează emoțiile comportamentele. Uneori se numește terapie prin vorbire. Un specialist instruit în sănătate mintală vă ascultă și vă vorbește despre gândurile și sentimentele dvs. și vă sugerează modalități de a le înțelege și de a le gestiona și a tulburării de anxietate.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): acest tip comun de psihoterapie vă învață cum să transformați gândurile și comportamentele negative sau care provoacă panică în altele pozitive. Veți învăța modalități de abordare și gestionare cu atenție a situațiilor înfricoșătoare sau îngrijorătoare fără anxietate. Unele locuri oferă sesiuni CBT de familie.
Gestionarea simptomelor tulburării de anxietate
Aceste sfaturi vă pot ajuta să vă controlați sau să vă diminuați simptomele:
- simptome și blocaje rutiere pe parcurs. Nu vă fie teamă să întrebați medicul dumneavoastră orice întrebări pe care le-ați putea avea. Amintiți-vă, sunteți o parte cheie a echipei dvs. de îngrijire a sănătății.
- Respectați planul de tratament. Oprirea bruscă a medicamentelor poate provoca reacții adverse neplăcute și poate declanșa chiar și simptome de anxietate.
- Reduceți alimentele și băuturile care conțin cofeină, cum ar fi cafeaua, ceaiul, cola, băuturile energizante și ciocolata. Cofeina este un medicament care modifică starea de spirit și poate agrava simptomele tulburărilor de anxietate.
- Nu utilizați alcool și droguri recreative de stradă. Abuzul de substanțe vă crește riscul de tulburări de anxietate.
- Mănâncă bine și exercită. Exercițiile aerobice rapide, cum ar fi joggingul și ciclismul, ajută la eliberarea substanțelor chimice din creier care reduc stresul și îți îmbunătățesc starea de spirit.
- Dormi mai bine. Problemele de somn și tulburările de anxietate merg adesea mână în mână. Faceți din odihnă bună o prioritate. Urmați o rutină relaxantă de culcare. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți încă probleme cu somnul.
- Învață să te relaxezi. Managementul stresului este o parte importantă a planului de tratament al tulburărilor de anxietate. Lucruri precum meditația sau atenția vă pot ajuta să vă relaxați după o zi stresantă și vă pot îmbunătăți tratamentul.
- Tine un jurnal. Dacă îți notezi gândurile înainte ca ziua să nu mai funcționeze, te poate ajuta să te relaxezi, astfel încât să nu arunci și să te întorci cu gânduri anxioase toată noaptea.
- Gestionează-ți gândurile negative. Gândirea gândurilor pozitive în loc de cele îngrijorătoare poate ajuta la reducerea anxietății. Totuși, acest lucru poate fi dificil dacă aveți anumite tipuri de anxietate. Terapia cognitiv-comportamentală vă poate învăța cum să vă redirecționați gândurile.
- Adunați-vă împreună cu prietenii. Indiferent dacă este vorba personal, la telefon sau la computer, conexiunile sociale îi ajută pe oameni să prospere și să rămână sănătoși. Oamenii care au un grup apropiat de prieteni care îi susțin și discută cu ei au un nivel mai scăzut de anxietate socială.
- Căutați sprijin. Unii oameni consideră că este util și înălțător să vorbească cu alții care se confruntă cu aceleași simptome și emoții. Grupurile de auto-ajutorare sau de sprijin vă permit să împărtășiți preocupările și realizările dvs. cu alții care sunt sau care au fost acolo.
- Adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a lua medicamente fără prescripție medicală sau remedii pe bază de plante. Mulți au substanțe chimice care pot agrava simptomele de anxietate.
Perspectiva tulburărilor de anxietate
Poate fi provocator și frustrant să trăiești cu o tulburare de anxietate. Frica și frica constantă te pot face să te simți obosit și speriat. Dacă ați vorbit cu un medic despre simptomele dumneavoastră, atunci ați făcut primul pas spre eliberarea îngrijorării.
Poate dura ceva timp pentru a găsi tratamentul potrivit care funcționează pentru dvs. Dacă aveți mai multe tulburări de anxietate, este posibil să aveți nevoie de mai multe tipuri de tratament. Pentru majoritatea persoanelor cu tulburări de anxietate, o combinație de medicină și consiliere este cea mai bună. Cu îngrijire și tratament adecvat, puteți învăța cum să vă gestionați simptomele și să prosperați.