Programare ONLINE 👇

ActualBine de știutHepatologToate

Vaccinul antihepatită B

Vaccinul antihepatită B este destinat prevenirii atât infecţiei acute sau persistente, cât şi consecinţelor acesteia: ciroza hepatică şi cancerul hepatic. Vaccinarea asigură protecţie faţă de infecţia cu VHB şi faţă de infecţia cu virusul D.

Vaccinarea este indicată copiilor conform calendarului de vaccinări şi adulţilor din grupele de risc: lucrătorilor serviciului de transfuzie a sângelui, persoanelor ocupate de producerea preparatelor biologice din sângele donat şi placentar, lucrătorilor laboratoarelor clinice, personalului medical activ şi celui în perioada de instruire (studenţilor, inclusiv din colegiile medicale, rezidenţilor), bolnavilor de hemofilie, persoanelor care contactează cu purtătorii de VHB, utilizatorilor de droguri intravenoase, pacienţilor cu transplant sau grefe de organ parenchimatos ş.a.

Copilului nou-născut îi este administrat numai vaccinul monovalent Hep B.

Din anul 1995 în Republica Moldova este realizată vaccinarea universală a nou-născuţilor contra HVB, după următoarea schemă: în primele 24 de ore de la naştere, la 2 luni, la 4 luni şi la 6 luni (schema 0:2:4:6). Doza vaccinală pentru copii constituie 0,5 ml, pentru persoanele mai în vârstă de 15 ani – 1,0 ml.

Efecte adverse posibile

Vaccinul Hep B este unul din cele mai inofensive vaccinuri. Reacţiile adverse sunt rare, uşoare şi tranzitorii şi se manifestă prin subfebrilitate sau cefalee (1-6% din vaccinaţi), care durează una sau două zile după injectarea vaccinului, prin sensibilitate, hiperemie sau tumefiere uşoară în locul injectării, care apare ceva mai frecvent, în 15% cazuri la adulţi şi în 5% cazuri la copii.

Contraindicaţii şi precauţii de vaccinare

Vaccinarea antihepatită B este contraindicată persoanelor cu antecedente de reacţii anafilactice la drojdia de bere sau la alţi constituenţi ai vaccinului. Din contraindicaţiile temporare fac parte bolile febrile severe, curele prelungite (peste 7 zile) cu corticosteroizi. Nu  este contraindicată vaccinarea la gravide şi nici la femeile care alăptează.

Eficacitatea vaccinală

Vaccinul determină apariţia anticorpilor protectori la peste 90% din populaţia vaccinată şi variază în funcţie de vârstă: peste 95% la sugari, copii şi adulţi tineri, 90%  –  la persoanele cu vârsta între 40 şi 60 ani şi 65 -75% – la persoanele după 60 de ani. Este considerat protector titrul de anticorpi ≥ 10 UI/ml.

Durata protecţiei vaccinale este de o durată lungă, de cel puţin 15 ani la cei cu răspuns imun bun. Protecţia faţă de boală persistă şi după dispariţia anticorpilor detectabili în sânge, datorită memoriei imunologice.

Eficacitatea epidemiologică este de asemenea sporită. Circa 95% din nou- născuţii din mame AgHBs pozitive, cărora li s-a administrat vaccinul, sunt protejaţi faţă de boală şi portaj cronic.

De ce sunt vaccinați nou-născuții in prima zi de viață și nu mai târziu❓

În timpul procesului de naștere de la o femeie cu infecție cronică cu hepatită B, copilul este expus la virusul activ al hepatitei B din sângele și fluidele corporale ale mamei. Această expunere la virus pune copilul nou-născut la un risc extrem de mare de infecție. Când nou-născuții sunt infectați cu virusul hepatitei B, aceștia au șanse de 90% să se infecteze cronic. Astfel, nașterea a unei femei cu infecție cronică cu hepatită B este o situație urgentă, periculoasă pentru nou-născut.

Vaccinul împotriva hepatitei B, atunci când este administrat în 24 de ore de la expunerea la virusul hepatitei B în timpul nașterii, poate preveni infectarea nou-născutului în 95% din timp. Cu toate acestea, dacă vaccinul este administrat după 24 de ore de la naștere, eficacitatea acestuia scade semnificativ. Acest lucru se datorează faptului că virusul hepatitei B este capabil să înceapă procesul de infecție în timpul nașterii, pe care vaccinarea tardivă nu va putea opri. Prin urmare, administrarea la timp a dozei de vaccin împotriva hepatitei B la naștere unui copil născut dintr-o mamă cu infecție cronică cu hepatită B este o urgență medicală care necesită vaccinare urgentă.

⭐Trebuie administrat vaccinul fiecărui nou-născut?

1️⃣ Dacă un copil se naște dintr-o mamă care are infecție cronică cu hepatită B, doza la naștere în timp util este salvatoare, deoarece previne infecția care ar putea apărea dacă nu este administrat niciun vaccin.
2️⃣Dacă starea mamei cu hepatita B este necunoscută, doza la naștere va proteja copilul în cazul în care mama are infecție cronică cu hepatită B.
3️⃣Dacă mama are un test de screening de laborator care arată că nu are infecție cronică cu hepatită B, doza la naștere poate proteja copilul în cazul în care mama este cu adevărat infectată, dar a existat o eroare de laborator sau comunicarea greșită a rezultatelor de laborator. În această situație, doza la naștere în timp util servește drept plasă de siguranță pentru copil.
4️⃣De asemenea, protejează copilul de dezvoltarea infecției cu hepatita B de la alte surse de expunere mai târziu în viață.

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.