Simt că mi-e cunoscut locul, deși nu am mai fost niciodată aici. Retrăiesc emoții, dar într-un mod atât de familiar. Această senzație neobișnuită poartă denumirea de Deja Vu.
Ce este Deja Vu și ce se întâmplă în creier când apare această senzație?
Déjà vu este sentimentul ciudat că ai experimentat ceva înainte, știind în același timp că nu ai experimentat. Denumirea vine din franceză și înseamnă ”deja văzut”. Termenul francez déjà vu a fost inventat în 1876 de filozoful și cercetătorul psihic francez Émile Boirac. De-a lungul secolelor, oamenii au luat adesea deja vu ca dovadă a ceea ce credeau deja. Sigmund Freud s-a uitat la déjà vu și a văzut dorințe reprimate. Carl Jung a crezut că experiența are legătură cu inconștientul colectiv. Platon a descris ceva asemănător cu déjà vu ca dovadă a vieților anterioare. Și, desigur, există ideea modernă de la Hollywood că déjà vu rezultă dintr-o eroare în Matrix.
În 2003, psihologul Alan Brown a publicat o lucrare în jurnalul Psychological Bulletin care trecea în revistă ceea ce se știa puțin despre déjà vu și leagă acele informații cu paradigmele existente în psihologia cognitivă și cercetarea memoriei. De atunci, el și o mână de cercetători au introdus studiul deja vu în știința de masă. Din cauza faptului că experiența durează nu mai mult de câteva secunde și nu există nicio avertizare cu privire la momentul în care urmează să se întâmple, face ca fenomenul să fie extrem de dificil de studiat. Există zeci de teorii care încearcă să explice de ce amintirile noastre ar putea funcționa defectuos în acest fel. Unii spun că este ca un scurtcircuit în circuitele din creierul nostru care duce la memoria pe termen lung versus memoria pe termen scurt, astfel încât noile informații primite ajung direct în memoria pe termen lung, în loc să se oprească în banca de memorie pe termen scurt. Alții dau vina pe cortexul rinal – zona creierului care semnalează că ceva se simte familiar – pentru că a fost declanșat cumva fără amintirile care să-l susțină.
Când ne alarmăm?
Majoritatea oamenilor experimentează deja vu fără efecte adverse asupra sănătății. În cazuri rare, déjà vu poate fi un semn al unei tulburări neurologice. Persoanele cu epilepsie au adesea convulsii focale care apar într-o zonă a creierului, uneori în lobul temporal unde stocăm amintirile. Acestea se numesc convulsii de lob temporal.
Semnele că ați putea avea o criză de lob temporal față de o experiență obișnuită de déjà vu includ:
• sentimente bruște, inexplicabile, cum ar fi bucuria sau mânie
• probleme de control al mușchilor
• tremurări în mușchi
• senzații care implică vederea, gustul, mirosul, auzul și atingerea
• senzație de parcă ai fi pe cale să faci o criză
Crizele lobului temporal vă afectează capacitatea de a interacționa cu alte persoane. Cele mai multe dintre ele durează de la 30 de secunde la minute. S-ar putea să-ți pierzi conștientizarea a ceea ce se întâmplă în jur sau să realizezi că ai stat și ai privit în depărtare. Odată ce criza lobului temporal se termină, s-ar putea să vă simțiți confuz. Vă poate fi dificil să vorbiți sau să vă amintiți ce s-a întâmplat în timpul convulsiilor. O criză de lob temporal poate deveni o criză tonico-clonică (sau grand mal) mai gravă, care provoacă convulsii și vă face să vă pierdeți cunoștința.
Autor: Daniela Ciorici
