Angina (amigdalita) este o boală infecțioasă care se manifestă prin inflamaţia amigdalelor.
Etiologie:
Infecţia faringiană poate fi virotică sau microbiană, cel mai frecvent sunt implicați virușii, adenovirușii,
Deasemenea și germenii microbieni situaţi la nivelul cavităţii bucale, care în mod normal sunt saprofiţi, iar în condiţii de scădere a imunităţii organismului (în sezonul rece sau în boli alergice) pot deveni patogeni. Dintre aceștia cel mai frecvent întâlnim streptococul beta-hemolitic de tip A, stafilococul, pneumococi, ciuperci, hlamidii.
Doar invazia microbilor nu este suficientă pentru apariția și dezvoltarea afecțiunii. Răceala, oboseala psihică și fizică, carența de vitamine, tulburările de metabolism, endocrine, bolile infectocontagioase, diverse traume ale faringelui și amigdalelor, alimentația nerațională și neregulată sunt factori predispozanți care facilitează dezvoltarea anginei.
Simptomele tipice anginei banale nespecifice:
• Dureri acute, uneori greu de suportat, în faringe care iradiază în urechi, mandibulă și în alte regiuni;
• Debut acut, brusc;
• Starea generală grav alterată;
• Cefalee;
• Febră, uneori însoțită de frisoane;
• Sialoree= secreție excesivă de saliva
• Miros urât din gură/fetid
• Incapacitatea de muncă;
• Intoxicația organismului.
Diagnosticul de laborator:
• Analiza generală a sângelui
• Analiza generală de urină
• Proteina C reactivă
• Depistarea streptococului beta- hemolitic A
• Determinarea factorului reumatois antistreptolizinei O
Tratamentul local:
• Badijonare a mucoasei amigdalelor palatine cu soluții precum albastru de metilen, Clorofilipt.
• Aplicare a aerosolilor Inhalipt, Clorhidrat de benzidamină.
• Efectuarea gargarismelor cu ceai de mușețel.
Tratamentul general:
• Regim dietetic – evitarea alimentelor condimentate, băuturilor reci și ferbinți, hidratarea permanentă a cavităţii bucale, consumul abundent de lichide, supe și sucuri naturale.
• Antihistaminice. Vitaminoterapie (vitamina D, grupa B).
• Imunocorecţie cu scop de a influenţa pozitiv răspunsul imun la o agresie virală sau bacteriană, folosind agenţi imunoactivi bacterieni.
Profilaxie:
• alimentaţia adecvată (reducerea condimentelor şi alimentelor bogate în grasimi animale, deoarece scad rezistența mucoaselor la infecţii),
• călirea organismului;
• combaterea tabagismului activ/pasiv, consumului de alcool;
• evitarea mediului ambiant prea uscat şi a prafului (produc cataruri cronice);
• sanarea focarelor de infecţie rino-sinuzito-otice (vegetaţii adenoide, carie dentară).
Autor: Plăcintă Nicoleta
