DEF: este sintetizat în zona fasciculată a cortico-suprarenalei dintr-un precursor comun cu colesterolul. Cele mai importante efecte fiziologice ale cortizolului sunt creşterea glucozei sanguine (prin stimularea gluconeogenezei), precum şi acţiunea antiinflamatorie şi imunosupresivă. Dacă nivelul cortizolului este scăzut, corticoliberina este secretat de hipotalamus, iar acesta determină eliberarea de ACTH din hipofiză. ACTH stimulează sinteza şi secreţia de cortizol în corticosuprarenală. Ciclul de secreție al cortizolului atinge maximul dimineața, iar minimul în intervalul 16.00-20.00. În condiţii fiziologice, cortizolul favorizează eliminarea apei, dar în hipercorticism, cortizolul în exces produce efect de tip mineralcorticoid (asemănător aldosteronului), cu retenţie de sodiu (Na+ ) și eliminare urinară de potasiu (K+ ). Totodată, creşte calciuria prin acţiune la nivelul osului şi rinichiului. Excesul (hipercorticism) mai provoacă: hiperglicemie, alterarea toleranţei la glucoză, diabet zaharat secundar steroid însoțit de redistribuirea ţesutului adipos la nivel faciotroncular, hiperlipemie, hipercolesterolemie, osteoporoză și vergeturi. Deficitul provoacă hipoglicemie. Cortizolul are efect și asupra procesului de secreție a unor hormoni, astfel, excesul acestuia determină: -inhibarea secreţiei de gonadotropine (LH, FSH), cu scăderea concentraţiei serice de hormoni sexuali (testosteron, respectiv estradiol şi progesteron); -diminuarea sintezei şi secreţiei de TSH, dar fără manifestări clinice de hipotiroidism; -inhibarea secreţiei de insulină şi stimularea secreţiei de glucagon.
Pentru testare se poate preleva sînge venos, salivă, urină colectată timp de 24 h.
Nivelurile crescute ale cortizolului se pot obține în cazul:
– sindromului Cushing
– adenomul de suprarenală sau hipofiză
– administrarea de medicamente: anticonvulsivante, aspirina, atropina, benzodiazepine, clomipramina, corticotropina, contraceptive orale, cortizon, diazoxid, diclofenac, estrogeni, furosemid, insulina, interferon (gama), litiu, metadona, metoclopramid, ranitidina, spironolactona, vasopresina
Nivelurile scăzute de cortizon se determină în cazul:
– administrării de medicamente: barbiturice, danazol, dexametazona, efedrina, fenitoin, indometacin, ketoconazol, labetalol, levodopa, carbonat de litiu, magneziu, metilprednisolon, morfina, nifedipina, oxazepam, pravastatin, prednisolon, rifampicina, sumatriptan, trimipramina
