La momentul actual, intoleranța alimentară devine tot mai des întâlnită atât în rândul adulților, cât și al copiilor. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, aceasta afectează la nivel mondial aproximativ jumătate din populația adultă.
Deși intoleranța la histamina afectează doar aproximativ 1% din populație, interesul și conștientizarea acesteia este în creștere.
Dar pentru început vă propun să definim ce este histamină?
Histamina este o substanță ce este ingerată prin alimente și apoi depozitată în majoritatea țesuturilor corpului.
La acțiunea unor stimuli, este eliberată și acționează la nivel de sistem digestiv, circulator, respirator etc., astfel menține funcționarea optimă a organelor. Ca de exemplu, la nivel digestiv acționează ca stimulator al secreției gastrice, la nivel de sistem circulator – accelerează ritmului cardiac. La fel, una din funcții a histaminei este deplasarea spre țesutul rănit pentru a vindeca o leziune sau o infecție.
Atunci ce este intoleranță la histamină?
Intoleranţa la histamină este consecinţa unui dezechilibru între histamina acumulată în organism şi capacitatea de degradare a acesteia. Problema începe atunci când organismul nu este capabil să metabolizeze compusul.
Persoanele cu intoleranță la histamină au un conținut scăzut de enzime, numit diaminoxidază, care ajută la descompunerea histaminei în organism. Astfel, începe să se acumuleze în organism și provoacă simptome nedorite.
Care sunt simptomele unei intoleranțe la histamină?
O intoleranță la histamină seamănă mult cu alergiile sezoniere – dacă mâncați alimente sau băuturi bogate în histamină, este posibil să aveți urticarie, mâncărime sau piele roșie, ochi roșii, umflături faciale, nas congestionat, dureri de cap sau atacuri de astm. Alte simptome mai severe, pot fi scăderea tensiunii arteriale, palpitații cardiace, anxietate sau atacuri de panică.
Problemele gastro-intestinale sunt, de asemenea, foarte frecvente: un studiu din 2019 realizat în Intestinal Research a analizat aproximativ 60 de suferinzi pe această temă și a raportat că balonarea este cel mai frecvent simptom, urmat de diaree, dureri abdominale și constipație.
Ce produse excludem în intoleranța la histamină?
Deci, nivelurile de histamină cresc o dată cu maturarea și fermentarea atât a alimentelor, cât și a băuturilor. Aceste produse sunt brânzeturi, iaurt, chefir, varză, carne procesată, conserve și alimente murate, afumate, oțeturi și băuturi alcoolice (în special vin, șampanie și bere).
Alte alimente bogate în histamină includ avocado, leguminoase precum năutul și linte, căpșuni, citrice, ciocolată, anumite condimente precum curry și scorțișoară, nuci precum caju și nuci, roșii, banane, vinete și spanac. La fel, cu cât crește mai mult perioada de depozitare a alimentelor, cu atât se intensifică procesele bacteriene prin care este produsă histamină. De aceea, se recomandă ca alimentele și mâncărurile să fie consumate cât mai proaspăt posibil. Din cauza stabilității sale la variații de temperatură, histamina nu poate fi distrusă nici prin congelare și nici prin fierbere, prăjire sau coacere.
Autor: Angelica Vremere, medic nutriționist
