Oreionul este o boală virală contagioasă și la un moment dat a fost o boală foarte frecventă în copilărie. Odată cu implementarea vaccinării pe scară largă, incidența oreionului în populație a scăzut substanțial.
Oamenii sunt singura gazdă cunoscută pentru virusul oreionului.
Oreionul este raportat frecvent la copiii cu vârsta cuprinsă între 5-9 ani, deși pot fi afectați atât adolescenții, cât și adulții.
După o perioadă de incubație de aproximativ 2 până la 4 săptămâni, oreionul începe cu simptome nespecifice, cum ar fi mialgie, cefalee, stare de rău și febră scăzută. În câteva zile, aceste simptome sunt urmate de umflarea unilaterală sau bilaterală a glandelor salivare parotide, cu alte glande salivare afectate în 10% din cazuri, dând un aspect distinctiv de „față de hamster”.
Cum se răspândește oreionul
Oreionul se răspândește în același mod ca și răceala și gripa: prin picături infectate de salivă care pot fi inhalate sau preluate de pe suprafețe și transferate în gură sau nas.
O persoană este cea mai contagioasă cu câteva zile înainte de apariția simptomelor și timp de câteva zile după aceea.
În acest timp, este important să preveniți răspândirea infecției la alții, în special la adolescenți și adulții tineri care nu au fost vaccinați.
Dacă aveți oreion, puteți ajuta la prevenirea răspândirii acesteia prin:
spălarea regulată a mâinilor cu săpun
utilizarea și eliminarea șervețelelor atunci când strănutați
evitarea școlii sau a serviciului timp de cel puțin 5 zile după ce simptomele dumneavoastră apar pentru prima dată.
Complicații
Oreionul trece de obicei fără a provoca daune grave sănătății unei persoane. Complicațiile grave sunt rare.
Dar oreionul poate duce la meningită virală dacă virusul se deplasează în stratul exterior al creierului.
Alte complicații includ umflarea testiculelor sau a ovarelor (dacă persoana afectată a trecut prin pubertate).
