Cauzele tusei cronice:
Bolile aparatului respirator
Afecţiuni ORL:
-sindromul picăturii postnazale
-rinite, sinusite, hipertrofia amigdaliana
• Afecţiuni bronho-pulmonare
-bronşita cronică tabagică
-astmul bronşic, bronşectazii
-tuberculoya pulmonară
-tumori bronho-pulmonare
-bronşita eozinofilică
-afecţiuni pulmonare interstiţiale, sarcoidoza
Tusea extrarespiratorie
• Tusea cardiacă
• Compresiuni externe ale arborelui bronşic:
-tumori
-adenopatii
• Refluxul gastro-esofagian
• Tratamentul cu IECA
• Tusea psihogenă
• neurologică
Semne de gravitate:
o Alterarea stării generale
o lipsa de aer (dispneea), respiratie suieratoare (wheezing)
o febra, dureri toracice
o Disfonia, disfagia
o Adenopatia cervicală suspectă
o tuse cu eliminarea de sange sau puroi
o tuse puternica care declanseaza voma
o scadere nedorita din greutate
o la fumatori, schimbarea caracterului tusei
Caracterul tusei:
o În astm- tuse sporadică, nocturnă, declanşată de frig, efort fizic, mirosuri înţepătoare
o Rinita- antecedente de sinusită, senzaţie de rinoree posterioară, obstrucţie nazală, dereglări de mirosuri.
o Reflux gastroesofagian- tusea apare postprandial sau în poziţie aplecat înainte, sau în decubit dorsal
o Tusea convulsivă- tuse lătrătoare, spastică.
o Cancer bronşic- tuse cu hemoptizie.
o Bronşita cronică tabagică- tuse cu expectoraţii mucoase matinale.
o Bronşectazii- tuse însoţită de expectoraţii purulente
În sindromul de drenaj postnazal tusea cronică este cauyată de stimularea mecanică a receptorilor tusei de secreţiile din nazofaringe şi de microaspiraţia acestora. 20% dintre pacienţii cu tuse determinată de drenajul postnazal nu sunt conştienţi de prezenţa secreţiilor nazale în rinofaringe. Doar prezenţa mucusului în orofaringe sugerează acest lucru.
Afecţiunile care provoacă sindromul de drenaj postnazal sunt:
- Rinita alergică sezonieră
- rinita non-alergică
- rinita medicamentoasă
- rinita asociată sarcinii
- rinita iritativă etc.
• Astmul bronşic – caracterizat prin tuse şuerătoare (wheezing) , durere toracică, dispnee ca răspuns la stimuli alergeni (mirosuri puternice, parfumuri, aerul rece. Tusea este întîlnită în aproape toate cazurile de astm. Doar un mic număr de pacienţi astmatici prezintă doar tusea, fără dispnee.
• Refluxul gastro-esofagian – este o cauză de tuse cronică în 40%. Tusea este de obicei postprandială, în decubit dorsal, nocturnă.
• Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)– care degradează mediatorii proinflamatorii, cum ar fi bradikinina şi substanţa P, ca rezultat scade pragul de sensibilitate la tusă, apare tusea neproductivă. Circa 5-20% dintre pacienţii trataţi cu IECA (captopril, lizinoprl, enalapril) prezintă tuse neproductivă.
• Bronşectaziile – reprezintă dilataţii permanente şi ireversibile ale bronhiilor segmentare. Pot apărea ca rezultat al slăbiciunii congenitale ale pereţilor bronhiilor, insuficienţa dezvoltării musculaturii netede, ţesutului cartilaginos, elastic. Ca urmare , are loc perturbarea mecanismelor de protecţie locală, cu apariţia inflamaţiei infecţioase şi distrugerea componentelor peretelui bronşic. De obicei este prezentă tusea cu o cantitate considerabilă de spută, dar pot fi şi bronşectazii cu tuse uscată.
• Tusea postinfecţioasă – circa un sfert din infecţiile respiratorii pot provoca tuse cronică. Aceste infecţii virale sunt: Mycoplasma pneumoniae, Chlamidophila pneumoniae, Bordetella pertusis sau Hemophilus saprofiticus.
• Tuberculoza – boală infecto-contagioasă, cauzată de Micobacterium tuberculozis, cu evoluţie cronică, determină afectarea preponderentă a plămînilor . Tusea este seacă sau cu expectoraţii reduse, care pot fi mucoase, mucopurulente sau cu striuri sangvine. De asemeni , pot fi prezente dureri toracice, astenie, inapetenţă, deficit ponderal, transpiraţii, subfebrilitate.
• Cancerul pulmonar– este o cauză mai puţin frecventă de tuse. Mai frecvent apare în cancerul cu localizare centrală, întrucît sunt mai mulţi receptori tusigeni comparativ cu zonele periferice. Tusea este rebelă, rezistentă la antitusive, la debut uscată, ulterior oate apărea wheezing . Mai tîrziu poate fi prezentă expectoraţia purulentă.
• Cauze rare provocatoare de tuse cronică sunt: boli ocupaţionale, sarcoidoza, tusea psihogenă, boli interstiţiale pulmonare, abces pulmonar, aspirarea ocultă, insuficienţa cardiacă congestivă, embolia pulmonară ocultă, polipi nazali, tumori carcinoide, boala Hodgkin, diverticolul Zenker, colaps traheobronşic etc.
Măsuri pentru ameliorarea tusei:
• In cazul in care esti fumator, incearca sa renunti la fumat.
• Utilizeaza un umidificator in camera unde dormi
• Daca stii ca esti predispus la alergii, evita pe cat posibil alergenul – polen, praf, mucegaiuri, par de animale etc.
• Adopta un stil de viata sanatos, cu orar de mese regulat, cu evitarea mancatului pe fuga, a intinderii la orizontala sau aplecarea imediat dupa masa
• Consuma lichide pentru o hidratare adecvata, preferabil la temperatura camerei – de exemplu apa, ceai cald cu miere si lamaie
Bibliografie:
• Dumitraș T., Matcovschi S., Cotov T. Tusea cronică. Chișinău, 2015,
• Botnaru V. Pneumologie. Chişinău, 2009,
• Harrison. Principiile medicinei interne. Ediția a XIV-a.
Autor: Inga Harghel
