Sindromul metabolic reprezintă una dintre cele mai mari probleme de sănătate din întreaga lume. Este considerat a fi unul dintre cei mai agresivi factori de risc: cardiovascular și diabetogen. Importanța sa este atât clinică cât și populațională, fiind o problemă de sănătate întâlnită nu doar la populația adultă ( cum se considera inițial), dar și adolescenți și copii. Extinderea epidemiei și la grupele de vârstă mică, explică frecvența din ce în ce mai crescută a diabetului zaharat tip 2 la copii.
Se estimează că în jur de 20-25% din populația globală adultă are sindrom metabolic. Această populație are un risc dublu de mortalitate din cauza unui infarct miocardic sau atac cerebral. De asemenea, persoanele cu sindrom metabolic au un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat.
Sindromul metabolic este caracterizat prin prezența unor criterii dintr-un grup de factori de risc dintre care obezitatea abdominală, este considerată întotdeauna un element patogenic.
Prezența, obezității abdominale și a 2 din 4 criterii confirmă diagnosticul : hipertrigliceridemia , hipo HDL-colesterolemia, hipertensiunea arterială (± medicația hipertensivă), hiperglicemia bazală (± medicația antidiabetică).
Factorii de risc a sindromului metabolic:
Circumferința abdominală
Bărbați: ≥94 cm
Femei: ≥80cm
Hipertrigliceridemie: ≥150mg/dL
Hipo HDL-colesterolemie:
Bărbați: <40 mg/dL
Femei: <50 mg/dL
Hipertensiune arterială: ≥130/≥ 85mmHg
Hiperlicemie a jeun: ≥100mg/dL
Sindromul metabolic este puternic asociat cu un stil de viață nesănătos: dietă hipercalorică, bogată în grăsimi saturate, puține ore de somn, stresul și inactivitate fizică. Efectele nocive a unei diete hipercalorică- hiperlipidică încep să se manifeste încă din primii ani de viață, când nutriția incorectă a copilului determină acumularea excesivă de țesut adipos, cu apariția obezității la o vârstă tânără. Obezitatea din copilărie este un factor de risc pentru apariția sindromului metabolic în cursul vieții adulte.
Datorită implicațiilor țesutului adipos visceral, în patologia cardio-metabolică, diminuarea acestuia joacă un rol important în: prevenirea instalării sindromului metabolic și a comrobidităților asociate sindromului, menținerea calității vieții și prelungirea longevității. Managementul clinic principal al obezității viscerale se face prin optimizarea stilului de viață: dietoterapie, combaterea sedentarismului, îmbunătățirea calității somnului și sistarea fumatului.
Daniela Andrieș Madan – nutriționist-dietetician
